În opinia noastră este necesară o analiză a întregului sistem și implementată o soluție de coplată care să aibă în vedere tot lanțul serviciilor medicale și toți furnizorii, inclusiv pachetul de servicii și corelarea cu asigurările private.

Ca urmare, solicităm și susținem insistent ca actualul proiect să fie retras, să se constituie un colectiv de lucru care să reprezinte toți actorii importanți din sistemul de asigurări de sănătate (Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Colegiul Medicilor din România, reprezentanţi ai organizaţiilor pacienţilor), inclusiv reprezentanți ai sistemului privat de asigurări și care să elaboreze un poiect de lege de natură a rezolva în mod just și corect problemele de finanțare ale sistemului medical.

PREŞEDINTE
Prof. dr. Vasile ASTĂRĂSTOAE

În esență, acest proiect de lege nu rezolvă problemele cu adevărat importante din sistem. Probleme cu care se confruntă pacienții sunt altele și țin, în general, de birocrația excesivă din sistem, de greutatea în câștigarea drepturilor legale și de recuperare a indemnizațiilor la care au dreptul de lipsa unor facilități de plată și relaționare cu sistemul.

Pentru toate aceste motive nu putem susține proiectul în forma propusă.

PREŞEDINTE

Prof. dr. Vasile ASTĂRĂSTOAE

Le dai o veste minunata: vei fi mama!

Te asteapta cea mai minunata etapa din viata ta: 9luni. O perioada plina de intrebari si situatii necunoscute dar si de trairi unice. Vei de nastere unei noi vieti. Ai nevoie de sprijin, raspunsuri, incredere in tine si siguranta.

Centrul 9luni este alaturi de tine pentru a oferi exact ceea ce ai nevoie: sprijin, raspunsuri, increderea in tine si siguranta. Isi doreste ca impreuna sa traiti o minune: “Minunea de a fi mama”. O echipa de 11 specialisti (medic nutritionist, medic pediatru, moasa, educator prenatal Lamaze, 3 psihologi, 2 kinetoterapeuti, fotograf, profesor de yoga) vor fi alaturi de tine pentru a traversa impreuna cea mai minunata perioada a vietii tale.
Serviciile oferite de centru sunt urmatoarele:

Cursuri de pregatire pre/postnatala

Clase sportive pre/ postnatale: pilates, stretching & relaxare, gimnastica, fitball si yoga

Gimnastica si masaj bebe

Programe speciale: Ateliere de arta pentru copii

• „ Jos kg mami!”
• „Jos kg kids!”

Servicii individuale: Consilierea nutritionala

• Consilierea psihologica
• Shooting foto de concept

In cadrul tuturor serviciilor locurile sunt limitate! Inscrierile vor incepe incepand cu 1 februarie si se vor finaliza pe data de 28 februarie. Pe site-ul www.centrul-9luni.ro, exista posibilitatea de a rezerva un loc in cadrul serviciilor oferite de catre centru, cu posibilitatea de plata in maxim 3 zile din momentul rezervarii.

Pentru inscrierea la un serviciu prenatal, fiecare client va primi CADOU un album al bebelusului.
Pentru inscrierea la un serviciu postnatala, fiecare client va primi CADOU o carte educativa pentru copilul sau.

Pentru mai multe informatii vizitati www.centrul-9luni.ro

Colegiul American al Obstetricienilor si Ginecologilor (ACOG) a revizuit recent screeningul pentru cancerul de col uterin prin examenul Babes-Papanicolaou.
Astfel, primul screening se recomanda a se efectua la 21 ani, iar repetarea examenului Babes-Papanicolaou se va face mai rar decat inainte.
In locul screeningului anual, la femeile cu varste cuprinse intre 21 si 29 ani, examenul Pap se va face o data la 2 ani, iar la femeile cu varste peste 30 ani o data la 3 ani, daca au 3 determinari consecutive ale screeningului in limite normale. Pentru ultima categorie de varsta (peste 30 ani) se recomanda asocierea tipajului HPV la examenul Pap.
S-a dovedit ca screeningul efectuat la acest interval este la fel de eficient ca cel anual, recomandat pana acum.
Se poate utiliza testul Pap standard sau cel in mediu lichid, cu aceleasi rezultate.
Factorii de risc ce pot indica repetarea Pap la un interval mai scurt de timp sunt: infectia HIV, imunosupresia, expunerea la dietilstibestrol in utero, precum si antecedentele de neoplazie intraepiteliala (CIN 2, CIN 3) sau cancer cervical.
Cancerul cervical invaziv apare foarte rar la femei cu varste sub 21 ani, de aceea sceeningul la aceasta populatie de varsta nu este recomandat. Cu toate ca infectia HPV este frecventa la adolescentele active sexual, sistemul imunitar al acestora face ca eradicarea infectiei sa se produca in 1-2 ani. In consecinta, adolescentele au o incidenta mare de leziuni precanceroase datorate HPV (dispazie), dar majoritatea acestor leziuni de vindeca spontan, fara tratament.
Femeile cu displazie tratate prin proceduri excizionale la nivelul colului uterin au un risc semnificativ mai mare de nasteri premature.
Indiferent de varsta, femeile care au suferit histerectomie totala pentru afectiuni benigne si care nu au istoric de neoplazie intraepiteliala cervicala de grad inalt (CIN high-risk) pot intrerupe screeningul de cancer cervical.
Varsta la care se intrerupe screeningul pentru cancer cervical este cuprinsa intre 65 si 70 ani, daca in ultimii 10 ani exista cel putin 3 screeninguri negative consecutive.
Femeile vaccinate impotriva HPV vor urma acelasi protocol de screening ca si femeile nevaccinate.
Femeile tratate anterior pentru CIN 2, CIN 3 sau cancer cervical raman in continuare cu risc crescut de persistenta sau recurenta bolii pe o perioada de cel putin 20 ani dupa tratament si supravegherea initiala postterapeutica. Aceasta categorie va efectua screening anual pentru cel putin 20 ani.

Bibliografie: „ACOG Issues Revised Cervical Cancer Screening Guidelines” by Laurie Barclay, MD. www.medscape.com

Colegiul Medicilor din Romania protesteaza fata de decizia aplicarii masurii trimiterii in concediu fara plata si a medicilor sau reducerea timpului de lucru cu diminunarea corespunyatoare a veniturilor. Sistemul de sanatate care se confrunta deja cu lipsa personalului medical calificat nu poate supravietui daca o parte din medici intra in concediu fortat. Singura solutie pentru a se putea asigura asistenta medicala este apelarea la voluntariat, o solutie deloc corecta in conditiile in care medicii sunt oricum suprasolicitati si prost platiti.
Colegiul Medicilor din Romania solicita ca de urgenta sa se ia masuri in asa fel incat personalul medical sa nu fie trimis fortat in concediu fara salariu. In cay contrar, cei care au luat asemenea masuri sa-si asume responsabilitatea pentru punerea in pericol a sigurantei pacientilor.
“Nu vom accepta ca medicii si personalul medical sa fie culpabilizati prin iresponsabilitatea si incompententa celor a caror menire este sa asigure funtionarea sistemului de sanatate la parametri de calitate si de siguranta atat pentru personalul medical cat si pentru pacienti”, a declarat prof. dr. Vasile Astarastoae, presedintele CMR.
CMR face un apel la personalul medical de a sustine miscarea sindicala care are obligatia legala si legitima de a le proteja interesele.

Sursa: C.M.R.

Sursa: C.M.R.

Numeroase spitale reclama lipsa medicamentelor si solutiilor sanitare.

In toata tara lipseste oxitocinul, un medicament de maxima necesitate.

De asemenea, nu se gasesc solutiile perfuzabile, antiinfectioasele pentru uz sistematic (in spitalele din judetul Suceava, de exemplu). Tot in judetul Suceava, in cazul programelor de sanatate TBC lipsesc antibioticele de baza (in judetul Suceava se gasesc mai multe cabinete TBC, inclusiv un sanatoriu). Spitalele de psihiatrie reclama lipsa neurolepticelor incisive, a antidementialelor si a psihotropelor sedative.

In cazul Spitalului Municipal Targoviste, incepand din semestrul al II-lea al acestui an, suma alocata lunar pentru medicamente reprezinta doar 50% din necesar iar pentru ultimul trimestru al anului nu exista finantare pentru materiale sanitare si consumabile. La Spitalul Judetean de Urgenta Targoviste lipsesc de asemenea si materialele care nu se gasesc nici pe piata, numarul de internari contractat pe DRG a fost epuizat si se interneaza doar urgentele.

In judetul Olt lipsesc solutiile perfuzabile, antibioticele iar datoriile la medicamente si materiale sanitare nu au fost achitate.

Spitalul Municipal Tg. Secuiesc a solicitat suplimentarea fondurilor alocate achizitionarii medicamentelor necesare pentru serviciile medicale spitalicesti.

Si spitalele din Bucuresti se confrunta cu aceleasi lipsuri, un exemplu fiind Spitalul Universitar. In continuare, la Spitalul Universitar avem lipsuri majore in ceea ce priveste antibioticele si chiar materialele de uz current (de exemplu fire de sutura). Practic, lipseste aproape tot, pendulam intr-o lipsa majora si o alta lipsa majora, a declarat dr. Florin Chirculescu, consilier in cadrul Colegiului Medicilor si seful Compartimentului de Medicina Toracica Spitalul Universitar din Bucuresti.

Biroul de presa CMR

Cystic Fibrosis Europe (www.cfww.org/cfe) şi organizaţiile pacienţilor din 33 de ţări europene organizează Prima Săptămână Europeană a Fibrozei Chistice (mucoviscidoză) pentru ca persoanele care suferă de această boală să aibă o viaţă mai lungă şi mai bună.

Fibroza chistică sau mucoviscidoza este cea mai răspândită boală genetică mortală în Europa:

-  Unul din 30 de europeni este purtător al genei care provoacă fibroza chistică.
-  Unul din 2500 de nou-născuţi se naşte cu această boală.
-  Peste 40.000 de copii şi tineri adulţi, trăiesc cu handicapul fibrozei chistice. Unii trăiesc până la 50 de ani … alţii mor la 3 ani, depinde de ţara în care trăiesc în Europa.
-  În România au fost diagnosticaţi până anul acesta cca. 350 de pacienţi, dintre care aprox. 300 de copii şi numai 50 de adulţi.
-  Fibroza chistică poate apărea oricând, chiar şi în familia dvs. !

Cum se manifestă fibroza chistică?

-  Boala afectează toate glandele cu secreţie internă. Un mucus anormal de vâscos blochează plămânii şi sistemul digestiv. Funcţiile pulmonare şi digestive se deteriorează progresiv şi duc la deces.
-  Nu există deocamdată un tratament de vindecare a bolii, ci numai unul de ameliorare a simptomelor şi de încetinire a evoluţiei bolii. Însă o depistare precoce a bolii, o monitorizare competentă, un tratament administrat corect şi continuu pot face ca pacientul să ducă o viaţă aproape normală, o viaţă mai lungă şi mai bună.

În România, în ultimii ani s-au făcut progrese pentru îmbunătăţirea tratării fibrozei chistice:

-  S-a înfiinţat un program naţional pentru fibroza chistică
-  S-a aprobat protocolul terapeutic pentru această boală
-  S-a iniţiat un registru naţional al bolnavilor
-  S-a îmbunătăţit accesul gratuit la medicaţie.

Dar accesul la un tratament adecvat este încă deficiar în practică:

-  Accesul la medicamentele necesare tratamentului în fibroza chistică este redus (practic, pacienţii pot beneficia gratuit doar de un singur medicament).
-  Centrele medicale specializate sunt puţine şi insuficient dotate cu personal specializat, spaţii, medicamente şi aparatura medicală.
-  Accesul la îngrijirea medicală specializată a pacienţilor din localităţi mici şi din mediul rural este foarte redus.
-  Pacienţii adulţi nu sunt incluşi în programul naţional.
-  Accesul pacienţilor la aparatura şi dispozitivele pentru fizioterapie este foarte redus.
-  Nu s-a instituit screening-ul tuturor noilor născuţi pentru depistarea precoce a fibrozei chistice
-  Programul naţional de sănătate pentru fibroza chistică este anual în pericol de a fi desfiinţat.

Viaţa acestor copii este una dificilă, ei trebuind în fiecare zi să înfrunte boala şi să facă faţă tratamentului care îi solicită foarte mult. Ore întregi petrecute în faţa aparatului de aerosoli, fizioterapie respiratorie, zeci de pastile înghiţite într-o zi – cam aşa arată programul zilnic al unui copil care suferă de fibroza chistică. Tratamentul este unul permanent, aplicat în fiecare zi, fără excepţii.
Orice clipă de renunţare la acest stil de viaţă înseamnă cedare în lupta pentru viaţă.

De aceea, pentru a face mai uşoară viaţa acestor bolnavi, dar şi a familiilor lor, Asociaţia de Fibroză Chistică din România (www.afcr.ro) se alătură acţiunilor CF Europe din Prima Săptămână Europeană a Fibrozei Chistice:
-  Prin demararea unei campanii de informare a publicului asupra acestei boli rare foarte puţin cunoscute şi extrem de nemiloase.
-  Prin acţiuni menite să atragă atenţia instituţiilor naţionale asupra problemelor cu care se confruntă aceşti pacienţi.

Sprijiniţi campania noastră de lupta pentru ca toţi pacienţii cu fibroza chistica din România să aibă acces la o bună îngrijire medicală şi astfel să aibă o viaţă mai bună şi mai lungă!

Simptomele respiratorii sunt: infecţiile repetate, datorită acumulării de mucus vâscos care crează un mediu favorabil de creştere a microorganismele patogene, tusea cronică şi persistentă, bronşite recurente, pneumonii, bronşiectazii, pneumotorax, hemoptizie, hipocratism digital, cord pulmonar, sinuzita, polipi nazali. Aproape toţi pacienţii cu FC (peste 90%) prezintă insuficienţă pancreatică exocrină, iar simptomele legate de aceasta sunt diareea cronică, cu steatoree, scaune voluminoase, fetide, falimentul creşterii, ileus meconial, obstrucţie intestinală distală, prolaps rectal. La nivelul sistemului hepatobiliar se poate produce icter neonatal prelungit. Complicaţiile tractului reproductiv includ: pubertate întârziată, sterilitate la bărbaţi şi fertilitate redusă la femei.
În prezent nu există un tratament curativ pentru FC.

Tratamentul simptomelor este unul foarte complex, se aplică pe durată îndelungată (toată viaţa) şi are ca obiective menţinerea stării optime de nutriţie, controlul infecţiei pulmonare, îmbunătăţirea clearancelui secreţiilor mucoase, tratamentul complicaţiilor, susţinerea psihologică a bolnavului şi familiei.

Tratamentul insuficienţei pancreatice exocrine se bazează pe aportul substitutiv (exogen) de enzime pancreatice. Dozele sunt stabilite astfel încât să se obţină un tranzit intestinal normal şi, implicit, o stare nutriţională bună. Regimul alimentar prevede creşterea aportului energetic până la 120 – 150 %, prin dieta înalt calorică, cu conţinut ridicat de proteine şi lipide. Datorită malabsorbţiei lipidelor, se produce un deficit de vitamine liposolubile A, D, E, K şi, astfel, dieta trebuie suplimentată cu aceste vitamine. La aceasta se asociază şi suplimentul de sare, mai ales în perioadele călduroase, în timpul efortului fizic intens sau în stările febrile.

 Tratamentul bolii pulmonare se referă la două aspecte: tratamentul cu antibiotice al infecţiilor pulmonare şi clearanceul mucusului care se acumulează în căile respiratorii, acesta realizându-se prin administrarea de medicamente, prin fizioterapie şi activitate fizică. Tratamentul infecţiilor pulmonare se face prin administrarea de antibiotice, de regulă în funcţie de sensibilitatea germenului izolat din secreţiile laringotraheale. La aceşti pacienţi, tratamentul cu antibiotice se face cu doze mai mari şi pe durate mai lungi decât la persoanele sănătoase. Cei mai frecvenţi agenţi patogeni care provoacă infecţii pulmonare sunt Pseudomonas aeruginosa şi Staphylococcus aureus. O problemă majoră la administrarea repetată a antibioticelor este apariţia formelor rezistente. În special Burkholderia cepacia poate deveni foarte rezistentă la antibiotice. Clearanceul secreţiilor bronşice se face prin fizioterapie, utilizându-se diverse tehnici, în funcţie de vârsta, complianţa şi statusul pulmonar ala pacientului (percuţia şi drenajul postural, ciclul activ de tehnici respiratorii, drenajul autogen, presiunea expiratorie pozitivă-PEP, presiunea expiratorie pozitivă înaltă, presiunea expiratorie pozitivă oscilantă-flutter, terapia prin oscilaţii orale de înaltă frecvenţă), dar şi prin exerciţii fizice (sărituri la trambulină, înot, gimnastică etc.). Substanţele mucolitice (N-acetilcisteina, alfa dornaza, soluţia NaCl hipertonă) se utilizează în aerosoli, înaintea şedinţelor de fizioterapie, pentru a reduce vâscozitatea mucusului. Bronhodilatatoarele se administrează la nevoie pentru a deschide căile respiratorii şi pentru a facilita eliminarea mucusului. Acestea pot fi administrate oral, injectabil sau prin aerosoli (această metodă este de preferat deoarece are o acţiune rapidă, locală şi efectele secundare sunt minime). La pacienţii cu FC, datorită infecţiei cronice a căilor respiratorii sunt prezente procese inflamatorii la acest nivel, ceea ce duce la distrugerea tisulară permanentă şi la pierderea funcţiei. Pentru a evita acest lucru sunt administrate medicamente antiinflamatorii (corticosteroizi, antiinflamatoare nesteroidiene).

Sursa: C.M.R.

Autor: Georgiana Niţu – preşedinte AFCR
Articol revizuit de: Prof. Univ. Dr. Florea Iordăchescu – medic Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „Marie Curie”, membru comisiei de experţi CNAS pentru tratamentul bolnavilor cu mucoviscidoză.

 Colegiul Medicilor este solidar cu pacientii aflati in prezent intr-o situatie disperata. Pacientii consitutie chiar ratiunea medicilor de a exista, a declarat prof. Dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania.

 
Colegiul Medicilor solicita Guvernului adoptarea urgenta de masuri pentru a pune in practica revendicarile COPAC si anume: accesul imediat si neconditionat la tratament pentru toti pacientii, fara discriminare si fara restrictii, conform Cartei Europene a Drepturilor Pacientilor si a legilor romanesti in vigoare; alocarea pentru sanatate a unui buget de cel putin 6% din PIB; punerea in practica a sistemului de sanatate centrat pe pacient; transparentizarea fondurilor alocate sanatatii.

Sursa: Biroul de presa CMR